Chestiuni documentaristice (inclusiv bibliologice)

Dan Matei (care își dă și el cu părerea).

Europeana.eu: puţină istorie şi câteva comentarii (mai acide)

with one comment

 

Zilele trecute, amicii de pe lista TIC-Lobby m-au „provocat” să comentez „politica publică privind digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, propusă de Ministerul Culturii şi Cultelor”. M-am conformat (cu chiu cu vai — sunt leneş la scris) şi am început expunând „rădăcinile istorice” ale acestei propuneri.

 

A. Istoria

 

14 decembrie 2004:

Google anunţă proiectul „Google Print for Libraries” (acum se numeşte, oficial, Google Book Search): digitizarea a 15 milioane de cărţi (i.e. 4,5 miliarde de pagini), materialul provenind de la 5 (mari) biblioteci „anglo-saxone” (4 americane: Harvard, Stanford, Michigan, New York Public; una engleză: Oxford).

Iniţial am crezut că ziariştii au notat greşit, şi că anunţul corect era de 15 milioane de pagini. Ei bine nu; era de 15 milioane de cărţi. Drept e că nu se specifică durata proiectului, dar se pare că e de 10 ani. NB. Se zice că au digitizat deja peste 2 milioane de cărţi.

 

23 ianuarie 2005:

Jean-Noël Jeanneney (preşedinte – atunci – al Bibliotecii Naţionale a Franţei publică „Quand Google défie l’Europe” în Le Monde (se poate citi şi pe www.lemonde.fr, dar costă).  Jeanneney se îngrozeşte de potenţiala hegemonie a „culturii anglo-saxone” pe Net.

Citat:

Le vrai défi est ailleurs, et il est immense. Voici que s’affirme le risque d’une domination écrasante de l’Amérique dans la définition de l’idée que les prochaines générations se feront du monde. […] les critères du choix seront puissamment marqués (même si nous contribuons nous-mêmes, naturellement sans bouder, à ces richesses) par le regard qui est celui des Anglo-Saxons, avec ses couleurs spécifiques par rapport à la diversité des civilisations.

(The real challenge is different, and it is huge. Here we have the risk of a crushing domination by America in defining the idea that later generations will have of the world […] the criteria of choice will be powerfully marked (even if we contribute ourselves, naturally without sulking, to these riches) by the perspective which is that of the Anglo-Saxons, with its specific coloration with respect to the diversity of civilizations.)

Mai târziu, în 2005, el publică şi o carte: „Quand Google défie l’Europe : plaidoyer pour un sursaut”.  Citat din prezentarea editorului american:

Jean-Noël Jeanneney, president of France’s Bibliothèque Nationale, here takes aim at what he sees as a far more troubling aspect of Google’s Library Project: its potential to misrepresent—and even damage—the world’s cultural heritage. In this impassioned work, Jeanneney argues that Google’s unsystematic digitization of books from a few partner libraries and its reliance on works written mostly in English constitute acts of selection that can only extend the dominance of American culture abroad. This danger is made evident by a Google book search the author discusses here—one run on Hugo, Cervantes, Dante, and Goethe that resulted in just one non-English edition, and a German translation of Hugo at that. An archive that can so easily slight the masters of European literature—and whose development is driven by commercial interests—cannot provide the foundation for a universal library.

 

1 iunie 2005:

Comisia Europeană publică „strategia” „i2010 – A European Information Society for growth and employment„. Nu se pomeneşte de biblioteci digitale (nici cuvântul „cultură” nu-l găsesc), dar printre „provocări” e şi:

„rich content: increased legal and economic certainty to encourage new services and on-line content”.

Încurajator.

 

28 aprilie 2005:

Faimoasa scrisoare Chirac (co-semnată de Kwasniewski, Schroeder, Berlusconi, Zapatero, Gyurcsany) prin care se cere o „reacţie” europeană la iniţiativa Google (fără ca aceasta să fie numită).

Citat:

C’est la raison pour laquelle nous souhaitons prendre appui sur les actions de numérisation déjà engagées par nombre de bibliothèques européennes pour les mettre en réseau et constituer ainsi ce qu’on pourrait appeler une bibliothèque numérique européenne, c’est-àdire une action concertée de mise à disposition large et organisée de notre patrimoine culturel et scientifique sur les réseaux informatiques mondiaux.

 

7 iulie 2005:

Răspunsul lui Barosso, pozitiv, dar fără să angajeze Comisia Europeană.

Citat:

… le principe de subsidiarité doit etre respecté. Ce sont donc le Etats membres qui sont responsables au premier chef de leur politiques culturelles.

 

30 septembrie 2005:

Comisia Europeană adoptă cominicatul „i2010: Digital Libraries”, prin care îşi schiţează „viziunea” în chestiunea bibliotecilor digitale.

Citat:

Organising and funding the digitisation of cultural collections and digital preservation is primarily a responsibility of the Member States.

Within the eContentplus programme, 60 MEUR will be available in the period 2005-2008 for projects improving the accessibility and usability of European cultural and scientific content. Achieving interoperability between national digital collections and services (e.g. through common standards) and facilitating access and use of the material in a multilingual context will be core objectives.

 

24 august 2006:

Recomandarea (2006/585/ce) a Comisiei Europene „on the digitisation and online accessibility of cultural material and digital preservation”.

Citat:

4. set-up and sustain large scale digitisation facilities, as part of, or in close collaboration with, competence centres for digitisation in Europe;

5. promote a European digital library, in the form of a multilingual common access point to Europe’s distributed — that is to say, held in different places by different organisations — digital cultural material, by:

(a) encouraging cultural institutions, as well as publishers and other rightholders to make their digitised material searchable through the European digital library,

(b) ensuring that cultural institutions, and where relevant private companies, apply common digitisation standards in order to achieve interoperability of the digitised material at European level and to facilitate cross-language searchability;

11. make provision in their legislation for the preservation of web-content by mandated institutions using techniques for collecting material from the Internet such as web harvesting, in full respect of Community and international legislation on intellectual property rights;

 

27 septembrie 2007:

Parlamentul European adoptă o rezoluţie care sprijină viziunea Comisie Europene expusă în „i2010: Digital Libraries”.

Citat:

1.  Recommends setting up in stages a European digital library in the form of a single, direct and multilingual access point for the European cultural heritage;

13.  Points out that, although Community programmes are not able to fund digitisation as such, new methods of financing must be developed, including partnerships with the private sector, on the understanding, however, that every effort must be made to prevent digitisation proceeding at different paces in different Member States;

14.  Encourages the establishment of a common interface providing access to content of guaranteed quality and accuracy via an integrated search engine enabling searches for meta-information and direct text when documents have been digitised in text mode;

15.  Underlines the importance of achieving a multilingual interface giving direct access to content in all European Union languages in order to accommodate not just searches by author or title, but also searches by topic or keyword, the results of which must ultimately encompass the data from every library involved and in every catalogue language;

18.  Points out that it would be desirable not to limit the European cultural heritage to the European Union’s own works, but also to take account of the cultural contributions of other European countries;

 

B. Comentariile

 

1. După mine, Jeanneney a perceput prea panicos proiectul Google Books: Google lucrează pe scară mare şi — acum se cam ştie — nimeni nu stă să aleagă cu grijă cărţile care se scanează. Se iau rafturi întregi. Şi, desigur, bibliotecile alea de elită (acum sunt mai multe) am masiv „cultură europeană”. Dovadă: am găsit şi cărţi „româneşti”.

Dar, ţipătul lui a provocat emulaţie şi entuziasm — vezi „scrisoarea Chirac” — pentru care sunt foarte recunoscător. Drept că entuziasmul iniţial al guvernelor şi al Comisiei Europene (care-mi amintea de entuziasmul belicos din august 1914, când mergeam (aproape) toţi europenii, cântând, la răzbel) s-a pleoştit repede, adică nu s-a materializat în buget. S-a decis că statele membre îşi finanţează singure digitizările. Mă deranjează că nici măcar simbolic Comisia Europeană nu finanţează digitizări.

<paranteză>

Sigur, decizia asta are o logică, şi e normal ca în primul rând statele să-şi digitizeze producţiile culturale proprii. Totuşi, măcar simbolic …

La o conferinţă dedicată unde era şi Horst Forster (Director responsible for “Digital content and cognitive systems” in the European Commission’s Directorate general for Information Society and Media”), m-am obraznicit şi am deplâns această decizie. Am propus ca CE să finanţeze măcar nişte digitizări de „material de interes european” dinafara UE. Şi am dat exemple: biblioteca Vaticanului, arhivele de la Washington, Moscova şi Istanbul, muzeele Ermitaj şi Metropolitan. Să avem şi o „avere digitală” comună. N-am provocat nici o reacţie „oficială”. Doar bătăi pe umăr şi glumiţe aprobatoare, în pauze.

</paranteză>

 

2. Îmi place la „viziunea europeană” trans-domenialitatea, i.e. Biblioteca Digitală Europeană [EDL] va conţine nu doar texte, ci material cultural în toate formele (aşadar, denumirea de „bibliotecă” e prea restrictivă; s-a şi remediat pe parcurs). Îmi pare singurul „selling point” real în concurenţă cu Google Books. Altfel, de ce ar merge un vizitator la EDL în loc să meargă la Google Books ? În 2010, EDL va avea (se presupune) 6 miloane de „items” vs. 15 milioane de cărţi pe care le va avea Google Books. Mai mult (după cum zicea amicul meu Theo van Veen de la Biblioteca Regală a Olandei): orice truc tehnic am inventa noi, Google o să-l facă mai bine.

 

3. Nu-mi place ideea de „distribuit” („… European digital library, in the form of a multilingual common access point to Europe’s distributed — that is to say, held in different places by different organisations — digital cultural material…”). S-a decis că European Digital Library [EDL] să fie doar un portal (index, catalog …) şi ca resursele digitale propriu-zise să stea la mama lor. Aceasta va avea drept consecinţă (în mintea mea) că timpii de răspuns vor fi mereu mai proşti decât la Google. În plus, mi-ar fi plăcut ca toate resursele digitale să aibă şi câte o copie la Haga (măcar din raţiuni de securitate; memento: LOCKSS – Lots of Copies Keep the Stuff Safe).

 

4. În prezent, continuă să se „cerceteze” în UE (pe bani bunişori – programul eContentPlus, de pildă) bibliotecile digitale (de parcă nu s-ar şti binişor să se facă asta). N-am nimic împotriva cercetării, bineînţeles, dar mi-ar plăcea să se cheltuie bani europeni şi pe chestii mai stabile, cumulative, cu alte cuvinte „resurse” cum ar fi — de pildă — „Biblioteca Digitală Europeană” sau „Ontologia Europeană” sau „Enciclopedia Europeană”.

 

C. Ce se întâmplă (practic) la nivel european: Europeana.eu

 

Ştiu câte ceva, deoarece CIMEC (angajatorul meu) e partener în proiectul EDLnet (mai nou „Europeana”). Asta înseamnă că particip – cam o dată la două luni – la şedinţele tehnice ale WG2, la Haga:

  • WG 2.1: Standards and Interoperability of Standards (focused on metadata)
  • WG 2.2: Semantic and Multilingual Interoperability
  • WG 2.3: Technical Architecture.

Discuţiile sunt plăcute şi interesante, oamenii sunt competenţi şi drăguţi. Treaba noastră e să „proiectăm” portalul european europeana.eu (care nu e doar o bibliotecă ci e „the European digital library, museum and archive”. Dar — mă tem — va ieşi un tipic produs proiectat de un comitet. Dă Doamne să mă înşel.

EDLnet este un proiect slab finanţat (se şi termină în toamnă) şi e construit pe o contradicţie (după mine): pe de o parte, proiectăm produsul final, iar pe de altă parte, echipa de dezvoltare (vreo 4-5 oameni angajaţi temporar) produce un prototip, care trebuie să fie lansat în noiembrie. Între cele două planuri nu e clară legătura, iar ce „producem” noi reflectă confuzia (după gustul meu). Puteţi să vă faceţi o idee despre „arhitectura” Europeana.eu, la www.edlproject.eu/conference/downloads/EDLconf_Gradmann.pdf.

Pe plan politic, stăm relativ prost — (iar) după gustul meu. Pentru moment, ideea e ca portalul Europeana.eu să fie patronat de EDL Foundation, care e o asociaţie ce trăieşte din cotizaţii.

<paranteză>

Eu sunt scandalizat (asta-i cuvântul !) că draga de Comisie Europeană nu tratează europeana.eu ca pe „biblioteca, muzeul, arhiva unională”, i.e. a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, pe lângă milioanele de agenţii (bine bugetate) ale UE, nu se poate inventa o agenţie stabilă şi pentru asta ?

</paranteză>

 

Politico-arhitectural, este deja convenit ca fiecare ţară membră să aibă cel puţin un „agregator” (susţinut de ministerul culturii respectiv), care să adune resursele digitale din ţara respectivă, să le asigure URL-uri stabile, să le pregătească metadatele descriptive şi să le furnizeze portalului european. În practică vor fi mai mulţi agregatori, deoarece în unele ţări există diviziuni greu de reconciliat (e.g. pe domenii, pe limbi). Până la noi ordine, agregatorul român desemnat este CIMEC – Institutul de Memorie Culturală.

Din pricina acestor „agregări”, mai multe ţări sunt decise să-şi organizeze (şi) portaluri naţionale. De altfel e şi o recomandare discretă a EDL Foundation:

Citat:

Strategic priorities for Ministries:

  • Support national portals for museums, audio-visual collections, libraries and archives. National portals establish consistent standards for digitised content, enabling Europeana to harvest heritage media of different types.
  • Support the development of digitisation programmes to bring priority national collections into Europeana.

 

În următorul post o să spun câte ceva şi despre planurile Bibliotecii Digitale a României.

Anunțuri

Written by poliptic

22 Mai 2008 la 10:19 pm

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] despre istoria proiectului se putea citi și în acest […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: